you are pretty when you cry

Vreau sa tip, sa trantesc, sa rup foi, sa distrug, sa arunc, sa fac orice pentru a cauza pagube unui obiect care sa imi dea satisfactia distrugerii. Inca ma simt bine dupa concursul de ieri, am vazut interiorul unui teatru mai bine ca niciodata – cum poti observa mai atent cotloanele decat plimbandu-te prin ele cu ideea ca vei fi pe scena? Ce-i drept, eu am stat tot timpul in spatele scenei disperand ca nu se sincronizeaza sunetul, dar sentimentul e la fel de maret. Am primit si floricica proprie (cea mai mare satisfactie a serii, floricica!). Ma simt bine pentru faptul ca nu ma oftic pentru faptul ca nu am luat premiul cel mare si ii pot aprecia pe cei care au fost mai buni decat noi, ma simt bine pentru faptul ca actorii au avanasat mult de cand am inceput munca pana cand au urcat pe scena, ma simt bine pentru faptul  ca nu voi fi nevoita sa ma obisnuiesc cu profesori noi, ma simt bine pentru faptul ca ascult Selah Sue, ma simt bine dn multe motive — dar vreau sa stric ceva, pentru simplul fapt ca simt nevoia sa sar o treaptadouacinci. Vreau sa ma urc pe birou ca sa vad lucrurile dintr-o perspectiva diferita si vreau sa ma enervez si sa plang ca sa imi sterg sentimentele din suflet si sa fac loc unora noi. Mi-e dor de tine, si de tine, si de tine, si cum as putea sa te uit pe tine! – mi-e dor de viitor.